While the debate on values in science focuses on normative questions on the level of the individual (e.g. should researchers try to make their work as value free as possible?), comparatively little attention has been paid to the institutional and professional norms that researchers are expected to follow. To address this knowledge gap, we conduct a content analysis of leading national codes of conduct for research integrity of European countries, and structure our analysis around the question: do these documents allow (...) for researchers to be influenced by “non-epistemic” (moral, cultural, commercial, political, etc.) values or do they prohibit such influence in compliance with the value-free ideal (VFI) of science? Our results return a complex picture. On the one hand, codes of conduct consider many non-epistemic values to be a legitimate influence on the decision-making of researchers. On the other, most of these documents include what we call _VFI-like positions_: passages claiming that researchers should be free and independent from any external influence. This shows that while many research integrity documents do not fully endorse the VFI, they do not reject it and continue to be implicitly influenced by it. This results in internal tensions and underdetermined guidance on non-epistemic values that may limit some of the uses of research integrity codes, especially for purposes of ethical self-regulation. While codes of conduct cannot be expected to decide how researchers should act in every instance, we do suggest that they acknowledge the challenges of how to integrate non-epistemic values in research in a more explicit fashion. (shrink)

This paper will be concerned with the role acquaintance plays in contemporary theories of introspection. Traditionally, the relation of acquaintance has been conceived in analytic epistemology and philosophy of mind as being only epistemically relevant inasmuch as it causes, or enables, or justifies a peculiar kind of propositional knowledge, i.e., knowledge by acquaintance. However, in recent years a novel account of the role of acquaintance in our introspective knowledge has been offered. According to this novel constitutive approach, acquaintance is, in (...) itself, a sui generis—i.e., non-propositional—kind of knowledge. As we will suggest, a stalemate between David Chalmers’ account of direct phenomenal concepts—as a prototypical example of a causal view—and Anna Giustina’s account of primitive introspection—as a prototypical example of a constitutive view—is looming in the current controversy between the two families of theories. Towards the end of the essay, we will point to some possible ways for a constitutive theorist to break the stalemate. (shrink)

This work investigates one of the most widespread yet elusive ideas about our experience of art: the idea that there is something cognitively valuable in engaging with great artworks, or, in other words, that we learn from them. This claim and the age-old controversy that surrounds it are reconsidered in light of the psychological and neuroscientific literature on learning, in one of the first systematic efforts to bridge the gap between philosophical and scientific inquiries on the topic. The work has (...) five chapters. Chapter 1 lays down its conceptual bases: it explains what learning is taken to be in the current philosophical debate and it points out how Bayesian cognitive science (particularly in its predictive processing formulations) might be well-suited to capture the kind of learning involved in our engagement with the arts. The following chapters test this latter hypothesis with respect to particular art forms, namely literature and literary language (Chapter 2), narrative (Chapter 3), and visual art, music and motor activities (Chapter 4). The fine-grained discussions conducted in each of these areas will enable us to see that the relationship between art and learning is indeed fundamental and pervasive. The final chapter (Chapter 5) examines the consequences of this fact for our understanding of the role of art in our epistemic practices, its ultimate usefulness and value, and its place in the interdisciplinary study of the human mind. The upshot is a novel and wide-ranging picture, both philosophically informed and empirically sound, that bypasses many of the problems and dead ends of the current philosophical debate on the topic and captures the deep sense in which art and learning are interrelated. (shrink)

In the last few years, a remarkable convergence of interests and results has emerged between scholars interested in the arts and aesthetics from a variety of perspectives and cognitive scientists studying the mind and brain within the predictive processing (PP) framework. This convergence has so far proven fruitful for both sides: while PP is increasingly adopted as a framework for understanding aesthetic phenomena, the arts and aesthetics, examined under the lens of PP, are starting to be seen as important windows (...) into our mental functioning. The result is a vast and fast-growing research programme that promises to deliver important insights into our aesthetic encounters as well as a wide range of psychological phenomena of general interest. Here, we present this developing research programme, describing its grounds and highlighting its prospects. We start by clarifying how the study of the arts and aesthetics encounters the PP picture of mental functioning (§1). We then go on to outline the prospects of this encounter for the fields involved: philosophy and history of art (§2), psychology of aesthetics and neuroaesthetics (§3) and psychology and neuroscience more generally (§4). The upshot is an ambitious but well-defined framework within which aesthetics and cognitive science can partner up to illuminate crucial aspects of the human mind. -/- This article is part of the theme issue ‘Art, aesthetics and predictive processing: theoretical and empirical perspectives’. -/- . (shrink)

Even if the “value-free ideal of science” (VFI) were an unattainable goal, one could ask: can it be a useful fiction, one that is beneficial for the research community and society? This question is particularly crucial for scholars and institutions concerned with research integrity (RI), as one cannot offer normative guidance to researchers without making some assumptions about what ideal scientific research looks like. Despite the insofar little interaction between scholars studying RI and those working on values in science, the (...) overlap of topics and interests make collaboration between the two fields promising for understanding research and its ethics. Here, we identify—for the use of RI scholars—the non-epistemic reasons (societal, political, professional) for and against the VFI considered in the literature. All of these are concerned with the beneficial or detrimental consequences that endorsing the VFI would have on society, policy-making, or the scientific community, with some authors appealing to the same principles to argue for opposite positions. Though most of the reviewed articles do not endorse the VFI, it is generally agreed that some constraints have to be put on the use of non-epistemic values. Disagreement on the utility of the VFI lies both on the different epistemic-descriptive positions taken by different authors, and on the scarcity of relevant empirical studies. Engaging critically with the reasons here identified and more in general with the values in science debate will help the RI community decide whether the VFI should be included in future codes of conduct. (shrink)

Despre analogia existentă între aspectele epistemologice şi metodologice ale activităţii serviciilor de informaţii şi unele discipline ştiinţifice, pledând pentru o abordare mai ştiinţifică a procesului de culegere şi analiză de informaţii din cadrul ciclului de informaţii. Afirm că în prezent aspectele teoretice, ontologice şi epistemologice, în activitatea multor servicii de informaţii, sunt subestimate, determinând înţelegere incompletă a fenomenelor actuale şi creând confuzie în colaborarea inter-instituţională. După o scurtă Introducere, care include o istorie a evoluţiei conceptului de serviciu de informaţii după (...) al doilea război mondial, în Activitatea de informaţii definesc obiectivele şi organizarea serviciilor de informaţii, modelul de bază al acestor organizaţii (ciclul informaţional), şi aspectele relevante ale culegerii de informaţii şi analizei de informaţii. În secţiunea Ontologia evidenţiez aspectele ontologice şi entităţile care ameninţă şi sunt ameninţate. Secţiunea Epistemologie include aspecte specifice activităţii de informaţii, cu analiza principalului model (Singer) folosit în mod tradiţional, şi expun o posibilă abordare epistemologică prin prisma conceptului de cunoaştere tacită dezvoltat de omul de ştiinţă Michael Polanyi. În secţiunea Metodologii prezint diverse teorii metodologice cu accent pe tehnicile analitice structurale, şi câteva analogii, cu ştiinţa, arheologia, afacerile şi medicina. Lucrarea se încheie cu Concluziile privind posibilitatea unei abordări mai ştiinţifice a metodelor de culegere şi analiză a informaţiilor din cadrul serviciilor de informaţii. -/- Cuvinte cheie: servicii de informaţii, agenţii de informaţii, informaţii, intelligence -/- CUPRINS -/- Abstract 1. Introducere 1.1. Istorie 2. Activitatea de informaţii 2.1. Organizaţii 2.2. Ciclul informaţional 2.3. Colectarea informaţiilor 2.4. Analiza informaţiilor 2.5. Contrainformatii 2.6. Comunităţi epistemice 3. Ontologia 4. Epistemologia 4.1. Cunoaşterea tacită (Polanyi) 5. Metodologii 6. Analogii cu alte discipline 6.1. Stiinta 6.2. Arheologia 6.3. Afaceri 6.4. Medicina 7. Concluzii Bibliografie -/- ISBN: 978-606-033-160-5 , DOI: 10.58679/TW56764. (shrink)

A constitutive theory of representation must address two challenges. The content determination challenge requires specifying why a particular state has a given content. The job description challenge requires spelling out the explanatory role that representational notions play in that theory. Recently, Nicholas Shea has advanced *varitel semantics* as a hybrid approach to representation to answer those challenges, supplementing teleosemantics with non-historical features –namely, exploitable relations and robustness. In this paper, I critically assess the hybrid theory’s answers to both challenges, arguing (...) that their hybrid nature undermines their merits. In each case, I will show that it is hard to establish how the alleged complementariness of the hybrid account components works. I will conclude that internal problems beset Shea’s theory of representation. (shrink)

En este artı́culo se analizarán algunos nudos temáticos desarrollados en la Crı́tica de la razón pura, utilizando las lentes teóricas de Jacques Derrida, con el fin de proponer, sobre algunos conceptos-clave en la filosofı́a transcendental de Kant, una lectura distinta respecto a la que se está acostumbrado estudiar y problematizar. Después de haber puesto en relación la imaginación kantiana con la noción derridiana de différance, se subrayará el aspecto paradójico de la auto-afección, mostrando que ésta, en su misma singularidad, trasciende (...) la oposición entre activo y pasivo, permitiendo mirar al sentido interno como posibilidad de archi-escritura, a partir de las huellas psı́quicas dejadas en su terreno. A continuación, las reflexiones se desplazarán hacia el tema del esquematismo, problematizando cómo y hasta qué medida la actividad productiva de la imaginación, por un lado, y la relación entre imagen y esquema, por otro, podrı́an relacionarse con los conceptos más significativos de la teorı́a derridiana de la escritura. (shrink)

The Orthodox liturgy is a religious phenomenon that can be analyzed phenomenologically and theologically alike, given the emphasis that both phenomenology and Orthodox theology place on experience. By proposing the Kingdom of God instead of the natural world without being able to annihilate the latter in the name of the former, the liturgy seeks divine-human communion. Through the dialogue of prayer, through symbolic and iconic openings, as well as through apophatic theology, the liturgy emphasizes the horizon of mystery as a (...) horizon essential to the way man positions himself before God. The present text attempts to demonstrate that apophaticism, understood as an experience of the mysterious presence of God, is one of the crucial dimensions of the Orthodox liturgy; and that this apophatic presence of God reveals a way of thinking which does not become onto-theology, not even when using concepts borrowed from metaphysics. The overcoming of onto-theology is achieved here not by abandoning concepts such as “being” and “cause” but by placing the language game in the field of prayer and apophatic theology. (shrink)

Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL / EDITORIAL -/- Nicolae SFETCU What is intelligence? Ce este inteligența? -/- ȘTIINȚE NATURALE / NATURAL SCIENCE -/- Nicolae SFETCU Epistemology of Loop Quantum Gravity in the Context of Canonical Quantum Gravity Epistemologia gravitației cuantice în buclă în contextul gravitației cuantice canonice -/- Valentin IONESCU Universal constants, vacuum energy and the growth of black holes over time in (...) the Cold Big Bang Model Constante universale, energia vidului și creșterea în timp a găurilor negre în Modelul Big Bangului Rece -/- ȘTIINȚE SOCIALE / SOCIAL SCIENCE -/- Nicolae SFETCU Challenges and Trends in Electronic Warfare – Asymmetric Warfare Provocări și tendințe în războiul electronic – Războiul asimetric -/- ȘTIINȚE FORMALE / FORMAL SCIENCE -/- Nicolae SFETCU Defending Against Cyber Attacks Through Machine Learning Apărarea împotriva atacurilor cibernetice prin învățarea automată -/- Dumitru MAZILU About some canonical and civil provisions regarding the current management of parish church assets Despre unele prevederi canonice și civile privind gestionarea actuala a bunurilor bisericești parohiale -/- Alina Mihaela FRĂTICĂ-DRAGOMIR (GUȘE) The Concept of Electronic Pensioner in Some Countries Versus Romania Conceptul de pensionar electronic în unele țări versus România -/- FILOSOFIE / PHILOSOPHY -/- Tănase TIBERIU, Ovidiu BOUREANU Intelligence as a Field of Knowledge Intelligence–ul ca domeniu al cunoașterii -/- ISSN 2821-8086 ISSN-L 2821-8086, DOI: 10.58679/CS58929. (shrink)

The empirical study of belief is emerging at a rapid clip, uniting work from all corners of cognitive science. Reliance on belief in understanding and predicting behavior is widespread. Examples can be found, inter alia, in the placebo, attribution theory, theory of mind, and comparative psychological literatures. Research on belief also provides evidence for robust generalizations, including about how we fix, store, and change our beliefs. Evidence supports the existence of a Spinozan system of belief fixation: one that is automatic (...) and independent of belief rejection. Independent research supports the existence of a system of fragmented belief storage: one that relies on large numbers of causally isolated, context-sensitive stores of belief in memory. Finally, empirical and observational data support at least two systems of belief change. One system adheres, mostly, to epistemological norms of updating; the other, the psychological immune system, functions to guard our most centrally held beliefs from potential inconsistency with newly formed beliefs. Refining our under- standing of these systems can shed light on pressing real-world issues, such as how fake news, propaganda, and brainwashing exploit our psychology of belief, and how best to construct our modern informational world. (shrink)

Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL / EDITORIAL -/- Nicolae SFETCU From Primitive Instincts to Advanced Cognition: The Evolution of Human Intelligence De la instinctele primitive la cunoașterea avansată: evoluția inteligenței umane -/- ȘTIINȚE NATURALE / NATURAL SCIENCE -/- Nicolae SFETCU Discovery of Astatine by Horia Hulubei Descoperirea astatinului de Horia Hulubei -/- Lucian Ștefan COZMA, Cosmin Vasile ȚENU, Daniela Georgiana GOLEA The Romteleghid (...) project between legend and historical reality Proiectul Romteleghid între legendă și realitate istorică -/- Lucian Ștefan COZMA, Daniela Georgiana GOLEA, Cosmin Vasile ȚENU Inexpensive and environmentally friendly fuel blend for catalytic combustion in power boilers and internal combustion engines – a solution for Europe Amestec de combustibil ieftin și ecologic destinat arderii catalitice în cazanele termoenergetice și motoarele de ardere internă, o soluție pentru Europa -/- ȘTIINȚE SOCIALE / SOCIAL SCIENCE Mădălina MIRON Putinjugend: The Pro-Kremlin Youth Movement Nashi Putinjugend: Mișcarea de tineret pro-Kremlin Nashi -/- Alexandru Ș. BOLOGA and Ana-Maria GRĂMESCU Tropaeum Augusti (France) and Tropaeum Traiani (Romania): A Comparative Study Tropaeum Augusti (Franța) și Tropaeum Traiani (România): Un studiu comparativ -/- Mark C. LUKÁCS Innovative Advertising Campaigns for Cultural Institutions: Exploring Public-Private Partnership Opportunities and Framework Campanii de publicitate inovatoare pentru instituții culturale: Explorarea oportunităților și cadrului de parteneriat public-privat -/- ȘTIINȚE FORMALE / FORMAL SCIENCE -/- Valentin IONESCU In a Universe where space and time are discrete, the maximum possible speed is finite. Lorentz contraction in a discrete universe Într-un Univers în care spațiul și timpul sunt discrete, viteza maximă posibilă este finită. Contracția Lorentz și dilatarea timpului într-un univers discret -/- FILOSOFIE / PHILOSOPHY -/- Dumitru MAZÎLU The subsequent development of the term canon in the early Christian centuries Dezvoltarea subsecventă a termenului de canon în primele secole creștine -/- ISSN 2821-8086 ISSN-L 2821-8086, DOI: 10.58679/CS67492. (shrink)

Over time, the general theory of relativity has accumulated several anomalies and discrepancies, indicating the need for a better theory about gravity or other approaches. The ad-hoc hypotheses introduced in general relativity to explain gravitational singularities based on energy conditions are not very efficient. More detailed assumptions on the content of the subject are needed. Many scientists and philosophers have come to the conclusion that singularities must be associated with reaching the limits of the physical validity of general relativity, and (...) a new theory of quantum gravity needs to be developed. DOI: 10.13140/RG.2.2.32579.55848. (shrink)

Revista Intelligence Info este o publicație trimestrială din domeniile intelligence, geopolitică și securitate, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL Epistemologia activității de intelligence, de Nicolae Sfetcu -/- INTELLIGENCE Controlul asupra Intelligence –ului, de Tiberiu Tănase Informația și nevoia de gestionare a resurselor informaționale, de Tiberiu Tănase Controlul parlamentar al serviciilor de informații, de Tiberiu Tănase Mecanisme de control democratic al activității serviciilor de informații, de Tiberiu Tănase -/- ISTORIA Istoria Serviciului Român de Informații – serviciu (...) de intelligence competitiv, și strategiile de intelligence, de Tiberiu Tănase -/- GEOPOLITICA Analysis of the Russian-Chechen conflict from a military perspective, de Darius-Antoniu Ferenț, Ioan Manci -/- SECURITATE Paradigme în mediul internațional de securitate, de Alexandru Cristian -/- ȘTIINȚA INFORMAȚIILOR Preocupări legislative în mineritul datelor, de Nicolae Sfetcu -/- ISSN 2821-8159 ISSN-L 2821-8159 , DOI: 10.58679/II70349 . (shrink)

Why is there a long-standing debate about paraphrase in poetry? Everyone agrees that paraphrase can be useful; everyone agrees that paraphrase is no substitute for the poem itself. What is there to disagree about? Perhaps this: whether paraphrase can specify everything that counts as a contribution to the meaning of a poem. There are, we say, two ways to take the question; on one way of taking it, the answer is that paraphrase cannot. Does this entail that there is meaning (...) mysteriously locked in a poem, meaning that cannot be represented in any way other than via the poem itself? If that were so it would have profound implications for poetry’s capacity to convey insight. We suggest reasons for thinking that the entailment does not hold. Throughout, we connect the traditional debate over paraphrase, which has largely been conducted within the fields of philosophy and literary theory, with recent empirically oriented thinking about the communicability of meaning, represented by work in pragmatics. We end with a suggestion about what is to count as belonging to meaning, and what as merely among the things that determine meaning. (shrink)

We address an argument by Floridi (Synthese 168(1):151–178, 2009; 2011a), to the effect that digital and analogue are not features of reality, only of modes of presentation of reality. One can therefore have an informational ontology, like Floridi’s Informational Structural Realism, without commitment to a supposedly digital or analogue world. After introducing the topic in Sect. 1, in Sect. 2 we explain what the proposition expressed by the title of our paper means. In Sect. 3, we describe Floridi’s argument. In (...) the following three sections, we raise three difficulties for it, (i) an objection from intuitions: Floridi’s view is not supported by the intuitions embedded in the scientific views he exploits (Sect. 4); (ii) an objection from mereology: the view is incompatible with the world’s having parts (Sect. 5); (iii) an objection from counting: the view entails that the question of how many things there are doesn’t make sense (Sect. 6). In Sect. 7, we outline two possible ways out for Floridi’s position. Such ways out involve tampering with the logical properties of identity, and this may be bothersome enough. Thus, Floridi’s modus ponens will be our (and most ontologists’) modus tollens. (shrink)

Pe măsură ce canalele de socializare se îndreaptă de la viața personală la cea profesională și pătrund în rutinele corporative de zi cu zi și în fluxurile de lucru ale afacerilor, organizațiile se confruntă cu nevoia de a formula și implementa tehnici de măsurare care să le ajute să obțină informații din interacțiunile social media și să evalueze succesul propriilor lor inițiative de socializare. Analitica rețelelor sociale (analitica social media) este un domeniu nou și emergent, pregătit pentru a permite companiilor (...) să își îmbunătățească inițiativele de gestionare a performanței în diferite funcții de afaceri. Indiferent dacă este vorba de măsurarea eficienței campaniilor promoționale, colectarea de informații despre nevoile și preferințele clienților, discernerea percepțiilor mărcii, obținerea de feedback cu privire la performanța produsului sau pentru a capta date despre tendințele pieței, analitica social media are potențialul de a furniza informații utile diferitelor linii de afaceri precum marketing și vânzări, relații cu clienții, relații publice și dezvoltarea de produse. (shrink)

De acuerdo con una caracterización filosófica estándar, el comportamiento humano se hace inteligible a partir de estados mentales, atendiendo especialmente a dos relaciones explicativas: la racionalidad y la causalidad. En el presente artículo evaluaremos cuán adecuada es dicha caracterización respecto a las explicaciones que se dan en las psicoterapias contextuales. Nuestro análisis establece varias respuestas por la negativa. Por un lado, el objetivo de estas terapias no es la comprensión ni la evaluación normativa, por lo que la racionalidad no juega (...) allí un rol explicativo. A su vez, el rol de la causalidad es secundario en la evaluación diagnóstica, dado que en esa etapa del proceso terapéutico es la función de los comportamientos la que busca elucidarse. Finalmente, sostenemos que la intervención terapéutica de estas psicoterapias se centra en explicaciones causales, aunque no desde el modelo de sentido común que la caracterización filosófica supone. Sugerimos, por la positiva, que las explicaciones del comportamiento en psicoterapias contextuales son híbridas: al evaluar apelan a explicaciones funcionales y al intervenir a explicaciones causales. (shrink)

In this paper, we use antecedent-final conditionals to formulate two problems for parsing-based theories of presupposition projection and triviality of the kind given in Schlenker 2009. We show that, when it comes to antecedent-final conditionals, parsing-based theories predict filtering of presuppositions where there is in fact projection, and triviality judgments for sentences which are in fact felicitous. More concretely, these theories predict that presuppositions triggered in the antecedent of antecedent-final conditionals will be filtered (i.e. will not project) if the negation (...) of the consequent entails the presupposition. But this is wrong: John isn’t in Paris, if he regrets being in France intuitively presupposes that John is in France, contrary to this prediction. Likewise, parsing-based approaches to triviality predict that material entailed by the negation of the consequent will be redundant in the antecedent of the conditional; but John isn’t in Paris, if he’s in France and Mary is with him is intuitively felicitous, contrary to these predictions. Importantly, given that the trigger appears in sentence-final position, both incremental (left-to-right) and symmetric versions of such theories make the same predictions. These data constitute a challenge to the idea that presupposition projection and triviality should be computed on the basis of parsing. This issue is important because it relates to the more general question as to whether presupposition and triviality calculation should be thought of as a pragmatic post-compositional phenomenon or as part of compositional semantics (as in the more traditional dynamic approaches). We discuss a solution which allows us to maintain the parsing-based pragmatic approach; it is based on an analysis of conditionals which incorporates a presupposition that their antecedent is compatible with the context, together with a modification to Schlenker’s (2009) algorithm for calculating local contexts so that it takes into account presupposed material. As we will discuss, this solution works within a framework broadly similar to that of Schlenker’s (2009), but it doesn’t extend in an obvious way to other parsing-based accounts (e.g. parsing-based trivalent approaches). We conclude that a parsing-based theory can be maintained, but only if we adopt a substantial change of perspective on the framework. (shrink)

World food production is facing exorbitant challenges like climate change, use of resources, population growth, and dietary changes. These, in turn, raise major ethical and political questions, such as how to uphold the right to adequate nutrition, or the right to enact a gastronomic culture and to preserve the conditions to do so. Proposals for utopic solutions vary from vertical farming and lab meat to diets filled with the most fanciful insects and seaweeds. Common to all proposals is a polarized (...) understanding of food and diets, famously captured by Warren Belasco in the contraposition between technological fixes and anthropological fixes. According to the first, technology will deliver clean, just, pleasurable, affordable food; future generations will not need to adjust much of their dietary cultures. According to the second, future generations should dramatically change their dietary habits (what they eat and how they eat it) to achieve a sustainable diet. The two fixes found remarkably distinct perspectives over dietary politics and the ethics of food production and consumption. In this paper we argue that such polarized thinking rests on a misrepresentation of the ontological status of food, which in turn affects the underlying ethical and political issues. Food is a socially constructed object that draws in specific ways on habits, norms, traditions, geographical, and climatic conditions. Although this thesis seems somewhat obvious, its consequences on the ethical and political perspectives on the future of food have not been derived properly. After introducing the issue at stake (¤1), we point out the polarities that characterize food utopias (¤2) and their ontological faults (¤3). We hence suggest that a socio-ontological analysis of food can better deliver the principles for a foundation of food utopias (¤4). (shrink)

Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIALE Cunoașterea, de Nicolae Sfetcu Cuvânt introductiv pentru (și despre) „Cunoașterea Științifică”, de Adrian Klein Viitorul științei – Știința științelor, de Nicolae Sfetcu -/- ȘTIINȚE NATURALE Teste gravitaționale, de Nicolae Sfetcu Inside, and Beyond „Nothingness”, de Adrian Klein și Robert Neil Boyd Anomalii ale relativității generale, de Nicolae Sfetcu -/- ȘTIINȚE SOCIALE Fondarea Uniunii Europene și evoluția tratatelor comunității (...) europene, de Alexandru Cristian Istoria eugeniei, de Nicolae Sfetcu Contextul intrării României în al Doilea Război Mondial, de Nicolae Sfetcu Dezvoltarea capabilităților europene în domeniul managementului crizelor, de Alexandru Cristian The Security Management System from the Perspective of the Global Energy Crisis and the Extended Black Sea Region Escalating Conflict, de Daniela Georgiana Golea, Andreea Florina Radu, și Tiberiu Tănase Closed Economies, Autarchy – Failure and Economic Disaster, de Darius-Antoniu Ferenț -/- ȘTIINȚE FORMALE Ontologii de intreprindere în tehnologia blockchain, de Nicolae Sfetcu Învățarea automată a regulilor de asociere în mineritul datelor (data mining), de Drew Bentley -/- FILOSOFIE Platon: Biografia, de Nicolae Sfetcu Karl Popper și problema demarcației între știință și ne-știință, de Nicolae Sfetcu A Scientifically Acceptable Mechanism for the Reincarnation Process of the Self, de Adrian Klein -/- RECENZII CĂRȚI Lebăda Neagră, un risc asumat – Merită?, de Nicolae Sfetcu Republica lui Platon, de Nicolae Sfetcu -/- ISSN 2971 – 9070 ISSN-L 2821 – 8086, DOI: 10.58679/CS83230. (shrink)

The picture of moral development defended by followers of Aristotle takes moral cultivation to be like playing a harp; one gets to be good by actually spending time playing a real instrument. On this view, we cultivate a virtue by doing the actions associated with that virtue. I argue that this picture is inadequate and must be supplemented by imaginative techniques. One can, and sometimes must, cultivate virtue without actually performing the associated actions. Drawing on strands in Buddhist philosophy, I (...) explain several methods of moral development that rely on imagination and visualization rather than overt action. These techniques are essential in cases where cultivating virtue the way one practices the harp is impossible. In particular, I focus on single-event virtues, first-time virtuous acts, and morally dangerous situations. (shrink)

Exemplified especially by Heidegger and Levinas, the phenomenology of death expresses first, the impossibility of the death experience, second, the authenticity of Dasein starting from the horizon opened by the possibility of death, and third, the relevance of the death of the other to the discovery of one’s own death. This article tries to take a step further, showing the link between the authenticity of Dasein and the desire for immortality manifested in this authenticity. By overturning Heidegger’s theses and by (...) affirming both the necessity of an authentication of death itself—in accord with Socrates’s death example—and the legitimacy of the meditation on death, this text links the need for immortality, which is phenomenologically visible, with the Christian faith in the resurrection, which is visible only for theology. (shrink)

Socrate a practicat dialectica pentru obținerea cunoașterii, prin metoda dialogului oral, ceea ce el numea arta „nașterii sufletelor”. La Platon, dialectica era un tip de cunoaștere cu rol ontologic și metafizic, la care se ajunge prin confruntarea mai multor poziții pentru a depăși opinia (doxa), o deplasare din lumea aparențelor (sau a „sensibilului”) către cunoașterea intelectuală (sau „inteligibilul”) până la primele principii. Pentru ca o descriere, declarație sau afirmație să fie cunoaștere, trebuie ca aceasta să fie o credință, să fie (...) adevărată, și să fie justificată. O declarație de credință este o expresie a credinței în cineva sau ceva. Credința trebuie să fie adevărată pentru a fi cunoaștere. Definiția cunoașterii ca o credință adevărată justificată a fost acceptată pe scară largă până în 1960, când filosoful american Edmund Gettier a provocat discuții majore pe scară largă. Cunoașterea științifică se bazează pe colectarea probelor observabile și măsurabile supuse unor principii specifice de raționament și de experimentare. În ciuda criticilor teoriei falsificabilității propuse de Karl Popper pentru demarcarea între știință și ne-știință, în principal pseudoștiință, acest criteriu este încă foarte util, și perfect valabil după perfecționarea lui de către Popper și adepții lui. Metodologia programelor de cercetare științifică a lui Imre Lakatos este o revizuire radicală a criteriului de demarcație al lui Popper între știință și neștiință, conducând la o teorie nouă a cunoașterii științifice. În lucrare prezint propunerea mea de extindere a metodologiei lui Lakatos cu doi noi termeni, programe bifurcate și programe unificatoare, cu caracteristicile lor specifice. (shrink)

We aim to do two things in this article. On the positive end, our goal is to explain how some seemingly incompatible aspects of belief live together, by presenting distinct mechanistic explanations of each of them: in particular we want to show how belief can be discerning, credulous, rational, and irrational. After clarifying our positive view, we take aim at some competitor views in the second half of the paper, particularly offering critiques of epistemic vigilance and social marketplace accounts of (...) belief. We conclude by inviting proponents to provide an architecture for belief that can be tested against existing models. (shrink)

Revista IT & C este o publicație trimestrială din domeniile tehnologiei informației și comunicații, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL / EDITORIAL -/- Challenges and Limitations in the Use of Artificial Intelligence Provocări și limitări în utilizarea inteligenței artificiale -/- TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI / INFORMATION TECHNOLOGY -/- Impact of Big Data Technology on Contemporary Society Impactul tehnologiei Big Data asupra societății contemporane -/- Methods, Techniques and Patterns of Advanced Persistent Threats – APT Lifecycle Metode, tehnici și (...) modele ale amenințărilor persistente avansate – Ciclul de viață al APT -/- TELECOMUNICAȚII / TELECOMMUNICATIONS -/- The Revolutionary Role of Blockchain Technology in Communication Rolul revoluționar al tehnologiei blockchain în comunicare -/- PROGRAMARE / PROGRAMMING -/- AI Algorithms Used in National Security Algoritmi IA utilizați în securitatea națională -/- SECURITATE CIBERNETICĂ / CYBER SECURITY -/- Cyber Security and Cyber Warfare Securitatea cibernetică și războiul cibernetic -/- Advanced Persistent Threats in Cyber Security Amenințările Persistente Avansate în securitatea cibernetică -/- ISSN 2821-8469 ISSN-L 2821-8469, DOI: 10.58679/IT15115. (shrink)

O taxonomie a unui site web este structura utilizată pentru un site web care organizează conținutul într-o manieră logică, astfel încât utilizatorii să poată naviga cu ușurință pe site și să înțeleagă scopul acestuia. Din punct de vedere vizual, aceasta poate arăta ca diferite secțiuni și pagini dintr-un site web sau categorii dintr-un blog. În WordPress, o taxonomie este un mecanism de grupare pentru unele postări (sau linkuri, sau tipuri de postări personalizate).

Big data ethics involves adherence to the concepts of right and wrong behavior regarding data, especially personal data. Big Data ethics focuses on structured or unstructured data collectors and disseminators. Big data ethics is supported, at EU level, by extensive documentation, which seeks to find concrete solutions to maximize the value of big data without sacrificing fundamental human rights. The European Data Protection Supervisor (EDPS) supports the right to privacy and the right to the protection of personal data in the (...) respect of human dignity. (shrink)

“There’s Plenty of Room at the Bottom”, said the title of Richard Feynman’s 1959 seminal conference at the California Institute of Technology. Fifty years on, nanotechnologies have led computer scientists to pay close attention to the links between physical reality and information processing. Not all the physical requirements of optimal computation are captured by traditional models—one still largely missing is reversibility. The dynamic laws of physics are reversible at microphysical level, distinct initial states of a system leading to distinct final (...) states. On the other hand, as von Neumann already conjectured, irreversible information processing is expensive: to erase a single bit of information costs ~3 × 10−21 joules at room temperature. Information entropy is a thermodynamic cost, to be paid in non-computational energy dissipation. This paper addresses the problem drawing on Edward Fredkin’s Finite Nature hypothesis: the ultimate nature of the universe is discrete and finite, satisfying the axioms of classical, atomistic mereology. The chosen model is a cellular automaton with reversible dynamics, capable of retaining memory of the information present at the beginning of the universe. Such a CA can implement the Boolean logical operations and the other building bricks of computation: it can develop and host all-purpose computers. The model is a candidate for the realization of computational systems, capable of exploiting the resources of the physical world in an efficient way, for they can host logical circuits with negligible internal energy dissipation. (shrink)

There seems to be an inconsistency at the heart of Aristotle’s Metaphysics: a differentia is said both to presuppose its genus (in vii 12) and to be logically independent from it (in x 7). I argue that the relation of analogy resolves this inconsistency, restores the coherence of the concepts of differentia and species, and gives x 7 its rightful place in the development of the Metaphysics.

Einstein déclare que les théories évoluent à travers des déclarations basées sur l'observation, sous la forme de lois empiriques, à partir desquelles des lois générales sont obtenues. L'intuition et la pensée déductive jouent un rôle important dans ce processus. Après la phase initiale, l'investigateur développe un système de pensée guidée par des données empiriques, construit logiquement à partir d'hypothèses fondamentales (axiomes). La « vérité » d'une théorie résulte de sa corrélation avec un grand nombre d'observations uniques. Pour les mêmes données (...) empiriques, plusieurs théories peuvent différer. DOI: 10.13140/RG.2.2.36545.79205. (shrink)

Negli ultimi quindici anni la letteratura filosofico-linguistica ha registrato un rinnovato interesse per i meccanismi di implicatura, specialmente del tipo scalare. In buona parte, l’interesse stato suscitato dall’emergere di una prospettiva grammaticale, secondo la quale i fenomeni di implicatura scalare sarebbero conseguenza di un meccanismo interpretativo incassato nella logica delle lingue naturali, e quindi riferibile al componente semantico dell’architettura cognitiva umana. L’obiettivo di questo testo fornire una presentazione di alcuni tra gli argomenti che hanno motivato l’emergere della prospettiva grammaticale. Inizieremo, (...) con una descrizione del fenomeno di implicatura scalare, sostanzialmente condivisa dai fautori delle diverse prospettive. Quindi, approfondiremo la nostra comprensione del fenomeno, pre- sentando alcuni punti fermi della prospettiva pragmaticista, e mostrandone i punti di debolezza individuati dai fautori della prospettiva grammaticale. Infine, presenteremo la prospettiva grammaticale, presentando da una parte i vantaggi che questo approccio presenta rispetto alla prospettiva pragmaticista, e dall’altra discutendo le sfide che attendono questa nuova prospettiva. (shrink)

The method of the transcendental reduction, which takes place as a return revealing the subjectivity to itself, makes possible to grasp the link connecting the worldly reality and the egological dimension, i.e. the world’s becoming in the ways of the originally subjective constitution. The legitimate aim of the psychological experience to understand the basic structures of the life-consciousness can find in the conceptual figure of the phenomenological reduction both a valid methodological approach and a useful terms of comparison.

The διακριτικὴ τέχνη (the art of separating or discriminating), from which the sixth definition of theSophiststarts (226b1–231b9), is puzzling.Prima faciethe art of separating does not fit the initial division of art between ποιητικὴ τέχνη (production) and κτητικὴ τέχνη (acquisition) at 219a8–c9. Therefore, scholars generally agree that, although mutually exclusive, ποιητική and κτητική are not exhaustive and leave room for a third species of art, διακριτικὴ τέχνη, on a par with ποιητική and κτητική. However, I argue that textual evidence suggests otherwise.

Revista IT & C este o publicație trimestrială din domeniile tehnologiei informației și comunicații, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL Cu sau fără Internet?, de Nicolae Sfetcu Supremația tehnologiilor IT&C, de Nicolae Sfetcu -/- TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI Tehnologia blockchain, de Nicolae Sfetcu Ciclul de viață al inteligenței artificiale, de Nicolae Sfetcu -/- TELECOMUNICAȚII Rețelele de comunicații 5G, de Nicolae Sfetcu Proiectarea și arhitectura rețelelor de comunicații 5G, de Nicolae Sfetcu -/- INTERNET Megadatele (Big Data) pe Internet, (...) de Nicolae Sfetcu Cum funcționează Internetul, de Michael Mendez -/- SOFTWARE Deschideți / Creați o imagine în Adobe Photoshop, de Nicolae Sfetcu Excel: Comenzi rapide și formatare de bază, de Nicolae Sfetcu -/- PROGRAMARE Utilizarea limbajului de programare R în știința datelor cu RStudio, de Rafael A. Irizarry Tipuri de date atomice în Python, de Stephen Davies -/- DEZVOLTARE WEB Servere web, de Michael Mendez Variabile în dezvoltarea WordPress, de Nicolae Sfetcu -/- SECURITATE CIBERNETICĂ Securitatea informațiilor în lucrul cu megadate pe Internet, de Nicolae Sfetcu Securitatea Big Data: Amenințări, de Nicolae Sfetcu -/- AFACERI ONLINE Proiectarea și modelarea tehnologiei blockchain – Bitcoin, de Nicolae Sfetcu Marketing de conţinut, de Nicolae Sfetcu -/- MEDIA Analitica rețelelor sociale, de Nicolae Sfetcu Cercetare și aplicații în rețelele sociale, de Bogdan Batrinca și Philip C Treleaven -/- ISSN 2971 – 9097 ISSN-L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT89910. (shrink)

O argumentare a importanței dualiste a emoțiilor în societate, individual și la nivel de comunitate. Tendința actuală de conștientizare și control al emoțiilor prin inteligența emoțională are un efect benefic în afaceri și pentru succesul activităților sociale dar, dacă nu suntem atenți, poate duce la o alienare ireversibilă la nivel individual și social. Lucrarea se compune din trei părți principale: Emoții (Modele ale emoțiilor, Procesarea emoțiilor, Fericirea, Filosofia emoțiilor, Etica emotiilor), Inteligența emoțională (Modele ale inteligenței emoționale, Inteligența emoțională în cercetare (...) și educație, Filosofia inteligenței emoționale, Inteligența emoțională în filosofia orientală) și Inteligența emoțională în organizații (Munca emoțională, Filosofia inteligenței emoționale în organizații, Critica inteligenței emoționale în organizații, Etica inteligenței emoționale în organizații). În Concluzii prezint un rezumat al afirmațiilor din lucrare. CUPRINS: Abstract 1. Emoții 1.1 Modele ale emoțiilor 1.2 Procesarea emoțiilor 1.3 Fericirea 1.4 Filosofia emoțiilor 1.5 Etica emoțiilor 2. Inteligența emoțională 2.1 Modele ale inteligenței emoționale 2.1.1 Modelul de abilități al lui Mayer și Salovey 2.1.2 Modelul mixt al lui Goleman 2.1.3 Modelul mixt al lui Bar-On 2.1.4 Modelul de trăsături al lui Petrides 2.2 Inteligența emoțională în cercetare și educație 2.3 Filosofia inteligenței emoționale 2.3.1 Inteligența emoțională în filosofia orientală 3. Inteligența emoțională în organizații 3.1 Munca emoțională 3.2 Filosofia inteligenței emoționale în organizații 3.3 Critica inteligenței emoționale în organizații 3.4 Etica inteligenței emoționale în organizații Concluzii Bibliografie DOI: 10.13140/RG.2.2.32991.20640. (shrink)

În timp, teoria generală a relativității a acumulat mai multe anomalii și discrepanțe, indicând necesitatea unor teorii mai bune despre gravitație sau alte moduri de abordare. Ipotezele ad-hoc introduse în relativitatea generală pentru a explica singularitățile gravitaționale pe baza condițiilor energetice nu sunt foarte eficiente. Sunt necesare ipoteze mai detaliate asupra conținutului materiei. Mulți oameni de știință și filosofi au ajuns la concluzia că singularitățile trebuie să fie asociate cu atingerea limitelor valabilității fizice a relativității generale, fiind nevoie să se (...) dezvolte o nouă teorie, a gravitației cuantice. DOI: 10.13140/RG.2.2.29013.78565 . (shrink)

Evoluția testelor gravitaționale dintr-o perspectivă epistemologică încadrată în conceputul de reconstrucție rațională al lui Imre Lakatos, pe baza metodologiei acestuia a programelor de cercetare. Perioada evaluată este foarte vastă, începând cu filosofia naturală a lui Newton și până la teoriile gravitației cuantice din zilele noastre. Pentru a explica mai rațional evoluția complexă a conceptului de gravitație din ultimul secol, propun o extindere naturală a metodologiei programelor de cercetare pe care o folosesc apoi pe parcursul lucrării. Consider că această abordare oferă (...) o nouă perspectivă asupra modului în care au evaluat în timp conceptul de gravitație și metodele de testare a fiecărei teorii a gravitației, prin observații și experimente. Argumentez, pe baza metodologiei programelor de cercetare și a studiilor oamenilor de știință și filosofilor, că actualele teorii ale gravitației cuantice sunt degenerative, datorită lipsei dovezilor experimentale pe o perioadă îndelungată de timp și a auto-imunizării împotriva posibilității falsificării. Mai mult, în prezent este în curs de dezvoltare un curent metodologic care atribuie un rol secundar, neimportant, verificărilor prin observații și/sau experimente. Din această cauză, nu va fi posibilă o teorie completă a gravitației cuantice în forma actuală care să includă la limită relativitatea generală, întrucât teoriile fizice au fost dintotdeauna ajustate, în decursul evoluției lor, pe baza testelor observaționale sau experimentale, și verificate prin predicțiile făcute. De asemenea, contrar unei opinii răspândite și a unor programe active actuale privind unificarea tuturor forțelor fundamentale ale fizicii într-o singură teorie finală, pe baza teoriei corzilor, argumentez că este puțin probabil în general să se realizeze această unificare, și nu este posibil oricum ca unificarea să se elaboreze pe baza teoriilor actuale ale gravitației cuantice, inclusiv prin teoria corzilor. În plus, susțin punctele de vedere ale unor oameni de știință și filosofi că în prezent se consumă mult prea multe resurse pe ideea dezvoltării teoriilor gravitației cuantice, și în special teoria corzilor, care să includă relativitatea generală și să unifice gravitația cu celelalte forțe, în condițiile în care știința nu impune astfel de programe de cercetare. -/- DOI: 10.13140/RG.2.2.14582.75842 . (shrink)

This article explores the phenomenology of time and eschatology in the thought of Jean-Yves Lacoste, including his recent book on the philosophy of history. Lacoste’s idea of “the hidden present” is examined within the context of his broader theological and philosophical framework, with a particular focus on the way it addresses the intersection of temporality and eternity. Human temporality is characterized by finitude and death, which are interpreted both philosophically—under the influence of Heidegger’s philosophy—and theologically. Using Husserlian and Heideggerian concepts, (...) Lacoste proposes a theologically inspired conceptual network: phenomenological reduction versus theological reduction, world versus creation, death versus resurrection, care (Sorge) versus eschatological restlessness, and time versus eschaton. All of these describe the liturgical experience of man before God and the possibility of an eternity which, from the point of view of the world and of our experience in the world, can only take on the ever-provisional figure of anticipation. The present article argues for the existence of a theological paradox of eschatology in the writings of the French phenomenologist: even if eschatology is only anticipated, the liturgical man, situated before God (coram Deo), experiences it in an incomplete and apophatic manner. (shrink)

A survey of the similarities and differences between BFO and DOLCE, and of the mutual interactions between Nicola Guarino and Barry Smith.

Când densitatea corpului devine suficient de mare, relativitatea generală prezice formarea unei găuri negre. Stelele neutronice de circa 1,4 mase solare și găurile negre sunt starea finală pentru evoluția stelelor masive. De obicei o gaură neagră într-o galaxie a jucat un rol important în formarea acesteia și a structurilor cosmice aferente. Astfel de corpuri oferă un mecanism eficient pentru emisia de radiații electromagnetice și formarea de microquasari. Accreția poate duce la jeturi relativiste. Relativitatea generală permite modelarea acestor fenomene, confirmate prin (...) observații. DOI: 10.13140/RG.2.2.18088.93441. (shrink)

Revista Intelligence Info este o publicație trimestrială din domeniile intelligence, geopolitică și securitate, și domenii conexe de studiu și practică. -/- ISSN 2821-8159 ISSN-L 2821-8159, DOI: 10.58679/II78699.

Algoritmii bazați pe analitica rețelelor sociale, procesarea limbajului natural, procesarea complexă a evenimentelor și tehnicile de extragere a datelor sunt utilizați în mod obișnuit de software-ul de analitica social media pentru a oferi o gamă largă de capabilități de analiză și valori care pot fi utilizate de manageri pentru obținerea unor informații critice despre afaceri și facilitarea luării deciziilor eficiente.

Rezumarea automată este procesul de sumarizare a unui document text cu un program de calculator pentru a crea un rezumat care să rețină cele mai importante puncte ale documentului original. Tehnologiile care pot face un rezumat coerent iau în considerare variabile precum lungimea, stilul de scriere și sintaxa. Învățarea automată este un subdomeniu al inteligenței artificiale dedicat înțelegerii și construirii de metode care permit mașinilor să ”învețe”. Un algoritm de extragere a frazelor cheie este TextRank, careexploatează structura textului în sine (...) pentru a determina expresiile cheie care apar „centrale” pentru text. (shrink)

If panpsychism is true, it suggests that consciousness pervades not only our brains and bodies but also the entire universe, prompting a reevaluation of our existential attitudes. Hence, panpsychism potentially fulfills psychological needs typically addressed by religious beliefs, such as a sense of belonging and purpose but also transcendence. The discussion is organized into two main areas: the implications of panpsychism for basic human existential needs, such as feelings of kinship, ommunication, and loneliness; and for greater existential questions relating to (...) mystical experiences including transcendent unity and alleviation of the fear of death. In conclusion panpsychism may provide a deeper meaning in life for some people but its broader impact depends on individual dispositions and the cultural context in which it is embedded. (shrink)